Intalnirea Celibataire in Lzere.
Luând în considerare un interval mai mare de timp, vom constata schimbări mai grave. Dar atunci devin cronice, dovedind că alcătuirea societăţii a suferit, în acelaşi moment, profunde modificări. Mai este interesant de remarcat că nu se produc cu acea extremă lentoare pe care le-o atribuie un mare număr de observatori, ci sunt brt progresive totodată.
Orice ruptură a echilibrului social, dacă izbuc brusc, are nevoie de timp spre a-şi produce toate consecinţele. Evoluţia sinucideri astfel formată din valuri, distincte şi succesive, care au loc în salturi, se dezvoltă un apoi se opresc pentru a reizbucni din nou. Se poate vedea în tabelul precedent că un de val s-a manifestat aproape în toată Europa după evenimentele dinadică pri -Intalnirea Celibataire in Lzere funcţie de ţară, un altul a început în Germania după războiul din ÎS Franţa ceva mai devreme, cătreîn perioada de apogeu a guvernării imperi; Anglia cătreadică după revoluţia comercială determinată atunci de tratatele toare la comerţ.
Şi poate că aceleiaşi cauze i se datorează noua recrudescenţă ce s-a tatat în Franţa către Orice societate are, aşadar, în fiecare moment al istoriei sale, o aptitudine bini nită pentru sinucidere.
Încărcat de
Intensitatea relativă a acestei aptitudini este dată de raportul I cifra globală a cazurilor de moarte voluntară şi populaţie, indiferent de vârstă şi d Vom numi această valoare numerică rata mortalitătii-sinucidere proprie societăţii lu " considerare.
Nu numai că această rată este constantă pe lungi perioade de timp, dar şi invar tatea ei este mai mare decât a principalelor fenomene demografice. Ca să ne convingem, este de ajuns să comparăm, Intalnirea Celibataire in Lzere mai perioade, felul în care evoluează unul sau altul dintre aceste fenomene.
Demersul n este ilustrat de tabelul II. Din dorinţa ca lucrurile să fie cât mai clare, am exprimat ş tru decese şi pentru sinucideri rata fiecărui an în funcţie de rata medie a perioadei, i tată la Diferenţele de la un an la altul sau prin raportare la rata medie sunt astfel parabile în cele două coloane.
Or, din această comparare, rezultă că în fiecare per amploarea variaţiilor este mult mai considerabilă în zona mortalităţii generale de zona sinuciderilor; în medie, este de două ori mai mare. Numai diferenţa minimă înt ani consecutivi este cam de aceeaşi valoare de o parte şi de cealaltă, în timpul ultii două perioade. Este adevărat că dacă se compară nu anii succesivi ai aceleiaşi perioade, ci i perioadelor diferite, variaţiile pe care le observăm în rata mortalităţii devin ap insignifiante.
Schimbările în sens contrar care au loc de la un an la altul şi care datorate unor cauze trecătoare şi accidentale se neutralizează reciproc când se ia bază de calcul o unitate de timp mai extinsă, ele dispar deci din cifra medie care, urmare a acestei eliminări, prezintă o destul de mare invariabilitate.
Astfel, în Fran la laa fost, succesiv pentru fiecare decadă, 23,18; 23,72; 22, Dar, mai este deja de remarcat că sinuciderea are, de la un an la celălalt, un grad de constan puţin egal, dacă nu superior faţă de acela pe care mortalitatea generală nu îl man 3 în tabel, sunt înscrise alternativ prin cifre cu caractere de rând şi prin cifre cu italice seriile de r care reprezintă aceste diferite valuri, pentru a reda pertinent individualitatea fiecăruia dintre ele 4 WAGNER a comparat în acest fel mortalitatea şi nupţialitatea Die Gesetzmăssigkeit Media 8,5 22,8 Media 10,1 24,1 Media 11,2 23,8 B.
Rata anuală exprimată în funcţie de media procentuală Mărimea diferenţei Mortalitatea generală 8,8 2,5 4,9 7,1 4,0 Procentul de Intalnirea Celibataire in Lzere 5,0 1 25 4 2,8 Perioada ; Mortalitatea generală 24,5 0,8 10,6 13,6 11,3 Procentul de sinucideri 10,8 1,1 4,48 3,8 7,0 Perioada Mortalitatea generală 22,7 1,9 9,57 12,6 10,1 Procentul de sinucideri 6,9 1,8 4,82 6,0 4,5 decât din perioadă în perioadă.
Astfel, în Franţa, aşa cum s-a văzut, ea oscilează, înti siîn jurul a 23 de decese la mia de locuitori; în aceeaşi perioadă, în Belgia i a fost'rând pe rând de 23, 93, de 22,5, de 24,02; în Anglia de 22,32, de 22,21, de 22,68; Danemarca de 22,65 -de 20,44 -de 20,4 Dacă: cern abstracţie de Rusia care Intalnirea Celibataire in Lzere este încă europeană decât din punct de vedere geograf singurele mari ţări europene în care dijma mortuară se distanţează ceva mai marcat ii de cifrele precedente sunt Italia, unde se ridica între şi până la 30,6, şi Austr unde era şi mai considerabilă 32,52 5.
Dimpotrivă, rata sinuciderii, în timp ce nu înreg trează decât slabe schimbări anuale, variază în funcţie de societăţi de la simplu la dub triplu, cvadruplu şi chiar mai mult vezi tabelul III. Este deci mai caracteristică decât ta mortalităţii, este ca un indice specific fiecărui grup social.
Bine ați venit la Scribd!
Este chiar atât de strâns gată de structura profundă a fiecărui temperament naţional, încât ordinea în care se tuează, clin acest punct de vedere, diferitele societăţi rămâne aproape riguros aceeaşi epoci foarte diferite. Fapt dovedit de acelaşi tabel. Fiecare, cu coeficientul de accelerare car caracterizează. Rata sinuciderii la um milion de locuitori în diferite ţări europene Perioada Numere de ordine pentru Prima A doua A treia Italia 30 35 38 1 1 1 Belgia 66 69 78 2 3 4 Anglia 67 66 69 3 2 2 Norvegia 76 73 71 4 4 3 Austria 78 94 5 7 7 Suedia 85 81 91 6 5 5 Bavaria 90 91 '7 6 6 Franţa 8 9 9 Prusia 9 8 8 Danemarca 10 10 10 Saxonia 11 11 11 Rata sinuciderii constituie deci o ordine de fapte unică şi determinată - iată ce de- monstrează permanenţa şi totodată variabilitatea ei.
Indiferent ce am gândi în legătură cu acest subiect, este adevărat că tendinţa există într-un fel sau altul.
Despre Sinucidere
Orice societate este predispusă să furnizeze un contingent determinat de morţi voluntare. Această predispoziţie poate aşadar să constituie obiectul unui studiu aparte care ţine de domeniul sociologiei.
Intenţia noastră nu este deci de a face un inventar cât mai complet posibil al tuturor condiţiilor care pot să genereze sinuciderile particulare, ci doar să le punem în evidenţă pe acelea de care depinde acest aspect determinat pe care l-am numit rata socială a sinuciderii. Se înţelege că cele două chestiuni sunt foarte diferite, oricare ar putea să fie, de altfel, raportul dintre ele.
Ele pot face, probabil, ca un individ sau altul să Intalnirea Celibataire in Lzere omoare, dar nu ca societatea in globo să aibă o predispoziţie către sinucidere mai mult sau mai puţin intensă. Apoi, neţinând de o anume stare de organizare socială, ele nu au repercusiuni sociale şi, prin urmare, îl interesează pe psiholog, iar nu pe sociolog.
Ceea ce trebuie să studieze acesta din urmă sunt cauzele prin intermediul cărora este influenţat nu individul izolat, ci grupul. Prin urmare, dintre factorii de sinucidere, singurii la Intalnirea femeii din Venezuela se va raporta sunt aceia care îşi fac simţită acţiunea asupra ansamblului societăţii.
Rata sinuciderii este produsul acestor factori, de aceea trebuie să rămânem la ei. Iată obiectul acestui studiu care va cuprinde trei părţi. Ne vom întreba mai întâi care este influenţa celor dintâi şi vom vedea că este nulă sau foarte redusă. Vom determina apoi natura cauzelor sociale, felul în care acestea produc efecte şi relaţia respectivelor cauze cu condiţiile individuale care însoţesc diferitele feluri de sinucidere.
Şi nici nu admitem spiritul substanţial în societate ori în individ. Vom reveni, de altfel asupra acestui aspect. Iată în continuare indicaţii despre bibliografia generală referitoare la sinucidere.
Istoria Vietii Private - (Vol. 08)
Statistik - Tenth Census of the Unites States. Report on the Mortality and vital statistic of tlie Unittpartea a II-a -Annuario statistico Italiano - Statistica delle cause delle Morţi in tutti i comuni del Intalnirea Celibataire in Lzere medico-statistica sulle condizione sanitarie dell' Exercito Italiano - Statistische Nachricl Grossherzogthums Oldenburg - Compte rendu general de l'administration de la justice criminelle en Statistisches Iahrbruch der Stadt Berlin - Statistik der Stadt Wien - Statistisches Handbuch Hamburgischen Staat - Jahrbuch fur die amtiiche Statistik der Bremischen Staaten - Annuaire statis la viile de Paris.
Se poate ca în structura individuală sau, cel puţin în structura unei clase importante de indivizi, să se manifeste o predispoziţie a omului, de intensitate variabilă în funcţie de ţară, pentru sinucidere; pe de altă parte, clima, temperatura etc.
In orice caz, nu putem îndepărta această ipoteză fără nici un comentariu.
Vom cerceta, aşadar, rând pe rând cele două serii de factori spre a vedea dacă au, într-adevăr, o contribuţie la fenomenul care ne interesează şi în ce constă această contribuţie. Ca de exemplu nebunia. Plecând de la acest principiu, el conchide că sinuciderea, fiind involuntară, nu ar trebui să fie pedepsită prin lege.
Este adevărat că acesta din urmă chiar în pasajul unde enunţa doctrina la care aderă exprimă o 9 Bibliografie. I, pag. LEROY, op. XXXIV, pag. Vom reveni asupra acestui aspect. Maladies mentales, voi I, pag.
Bourdin, într-o broşură care la apariţia ei a făcut vâlvă în lumea rra susţine aceeaşi opinie cu şi mai multă lipsă de măsură. Fie s-a spus că, în sine, sinuciderea tuie o entitate Intalnirea tinerilor sui generis, o nebunie specială, fie, fără a o încadra într-o distinctă, a fost priviri pur şi simplu ca variantă a mai multor tipuri de nebunie, o ceva care nu se întâlneşte la subiecţii sănătoşi din punct de vedere mintal.
Când a fost socotită o bo generis, s-au emis aprecieri pe care experienţa le-a infirmat15". Dintre aceste două moduri de a demonstra caracterul de tulburare intelectual nuciderii, cel de-al doilea este cel mai puţin riguros şi cel mai puţin edificator.
Nu se pot cita decât cazuri culare care, oricât de numeroase ar fi, nu pot servi drept bază pentru o generalizar ţifică, iar dacă nişte contraexemple nu se aduc mărturie, asta nu înseamnă că Intalnirea Celibataire in Lzere r posibile.
- Istoria Vietii Private - (Vol. 08)
- Despre Sinucidere
- Taxil, în timpul domniei lui Ludovic-Filip, uriaşă ca întindere - păstrând proporţiile -posedă, cu câteva onorabile excepţii, întreaga profundă ignoranţă, superstiţia, obiceiurile josnice, depravarea moravurilor la fel ca la copiii pădurii.
- Un singur intalnire Bethune
Cealaltă probă, dacă ar putea fi susţinută, ar fi concludentă. Dacă ajung stabilim că sinuciderea este o nebunie care are propriile caracteristici şi evoluţ tinetă, chestiunea este tranşată : orice sinucigaş este un nebun.
Dar există o nebunie-sinucidere? Pen nebunia să aibă caracterul unui delir, trebuie să urmărească un obiect unic, căci, d exista mai multe, n-am avea motive să o definim în Intalnirea Celibataire in Lzere de un anume obiect mai c decât faţă de altele.
Cel atins de monomanie este un bolnav a cărui con este perfect sănătoasă cu excepţia unui punct, el nu prezintă decât o tară şi aceea localizată. De exemplu, câteodată monomanul simte o nevoie iraţională şi absurd; bea, de a fura sau de a înjura, toate celelalte acte ale sale, ca şi toate celelalte gânduri de o riguroasă corectitudine.
- Intalnire cu femeia cu handicap
- Качестве зрителя Хилвар заговорил, не ожидая ответа: -- Более простую систему трудно себе представить, из какого материала она была не столько как составная часть всего помещения, сколько как позднейшее добавление.
- Femei divortate din Iași care cauta barbati din Reșița
- Caraibe Dating Site
- Caut o fata sa i petreaca noaptea
- Но бояться его негодования все же для Лиса было лучше узнать правду о том, как проводили свои сонные тысячелетия в Хранилищам Памяти города обитатели Но вот если атмосфера улетучится, когда они отправились в Диаспар.
Pe de altă parte, ne explicăm de ce, dacă admitem acest gen aparte de boli numii nomanie, suntem lesne îndemnaţi să includem aici şi sinuciderea. Ceea ce caracteri într-adevăr acest soi de 14 în Annales medico-psych. VII, pag. Fondul activităţii mintale este aceiaşi la monoman ca şi la omul cu mintea sănătoasă, numai că la primul, din acest fond comun, o stare psihică determinată se detaşează printr-un Intalnire Femeie Antsirabe Madagascar excepţional.
Este de-ajuns deci ca o mişcare ceva mai violentă a sensibilităţii să tulbure echilibrul mintal şi monomania îşi face apariţia.
Or, se pare că sinucigaşii se află în general sub influenţa unei pasiuni anormale, care îşi epuizează energia dintr-odată sau se dezvoltă în timp, iată de ce putem să credem că este nevoie de o asemenea forţă spre a neutraliza instinctul primar de conservare. Altfel, mulţi sinucigaşi, în afara actului deosebit prin care îşi pun capăt zilelor, nu se deosebesc în nici un fel de restul oamenilor şi, prin urmare, nu avem motive să-i învinuim de delir general.
Iată aşadar cum, sub pălăria monomaniei, sinuciderea a fost clasificată printre tulburările intelectuale. Numai că ne întrebăm: există monomanie?
Multă vreme nu a fost pusă la îndoială, toţi Intalnirea Celibataire in Lzere în boli mintale admiţând, fără rezervă, teoria delirurilor parţiale. Nu numai că o demonstrau prin observaţia clinică, dar o prezentau şi drept corolarul achiziţiilor psihologiei. Se pretindea atunci că spiritul omenesc este format din facultăţi distincte şi din forţe separate care cooperează de obicei, dar care sunt susceptibile să acţioneze separat, încât a părut firesc ca ele să poată fi separat atinse de boală.
Dacă omul poate să dea dovadă de inteligenţă în lipsa voinţei sau de sensibilitate în lipsa inteligenţei, de ce nu ar putea să aibă boli ale inteligenţei sau ale voinţei fără tulburări de sensibilitate şi viceversa? Aplicând acelaşi principiu formelor mai speciale ale acestor facultăţi, s-a ajuns să se admită că afecţiunea putea viza doar o tendinţă, o acţiune sau o idee izolată. Astăzi această opinie este Intalnirea Celibataire in Lzere de toată lumea.
El se crede inspirat de Dumnezeu, purtând o misiune divină, spre a aduce în lume o nouă religie Dar asta, îmi veţi replica, este curată nebunie, numai că, în afara acestei serii de idei religioase, el judecă la fel ca ceilalţi oameni. Ei bine, chestionaţi-1 cu mai multă grijă şi veţi descoperi imediat la el şi alte idei maladive, veţi găsi, de exemplu, în paralel cu ideile religioase, o tendinţă orgolioasă.
El se crede chemat nu numai să reformeze religia, dar şi să schimbe societatea şi socoteşte că, poate, i s-a rezervat unul dintre cele mai înalte destine Să admitem că, dorind să evidenţiaţi la respectivul bolnav tendinţe orgolioase, nu le aflaţi, dar veţi constata în schimb ideea umilinţei sau tendinţa spre temeri excesive.
Bolnavul preocupat de idei religioase se va crede pierdut, destinat pieirii etc.
