Cauta i o femeie Huy

Read the publication Marin Popescu-Spineni www. A studiat Dating Site Love Live Facultatea de filosofie si litere din Bucuresti, la Paris si la Berlin. A fost profesor si director la liceul Mihai Viteazul din Bucuresti,la scolile din Ciolpani, Comana, Sintesti si conferentiar la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de geografie.

România în izvoare geografice şi cartografice Din antichitate pînă în pragul veacului nostru

RUSSU, dr. VULPE, dr. Cititorul este indreptatit sa gaseasca ad cit mai multe dintre aceste izvoare atit de importante pentru cunoa§terea in mod organizat a istoriei pa. Numele autorului, Marin Popescu-Spineni, cunoscut prin multe lucrari de istorielprivitoare la istoria geografiei, §i mai ales a României in cartografia generalà, este o garantie a increderii cu care trebuie primita.

Oricine i§i poate da seama cà nu este cel mai u§or lucru sä duci la bun sfir§it o opera cu o temá atit de vastà, intinsa in timp i spatiu. Pentru aceia care ar dori sä afle ad mai mult decit li se ofera, nu ma sfiesc sa spun de la inceput ca autorul 9i-a propus sa dea in acest volum o prezentare sinteticâ a informatiilor de natura geografica §.

Cauta i o femeie Huy in grece9te a avut foarte multe sensuri, intre care cel mai raspindit era a scrie" §i a desena", iar prin extindere a descrie". Unit cu gé pamint", ajunge sà insemne o disciplinä umana : gagraphia descrierea p6mintului".

Aceasta explica de ce aproape toti geografii antichiatii in operele lor inteleg sa dea cit mai multe §i mai variate informatii despre pamint i despre oamenii care 11 locuiesc.

Astazi ne intoarcem la acest vechi continut al geografiei care ne obliga la o sinteza a cuno§tintelor despre o anumitä regiune. Acestei conceptii antice, mai ales elena, Ii datoram noi astazi un numar important de Ecuador Dating Site pe care §i le insu§esc §i le fructifica numeroase alte 9tiinte, cu mai multa sau mai redusä contingenta cu geografia, cum s-a crezut citva timp cind s-au despartit de ea unele 9tiinte noi.

In perioadele care au urmat antichitatii, Cauta i o femeie Huy acesta de cunoWere generala a pamintului i a omului a intrat in declin. A urmat simplificarea descrierilor geografice i uneori reducerea Synon Flirt la o harta. Informatia de natura istorica n-a fost parásitä insà. Aceasta se vede §i din faptul ca. In ce prive§te evolutia geografiei din perioada postclasicä i pina in pragul secolului al XIX-lea credem ca este justa caracterizarea pe care a facut-o Simion Mehedinti in lectia sa inaugurala a cursului de geografie tinuta la universitate in : Geografia, D-lor, Cauta i o femeie Huy fost pina in tirapurile din urma o §riinta descriptiva, cam in felul botanicei i zoologiei, cu singura deosebire cä acestea chiar in copilaria lor au fost inviorate de priveli§tea totdeauna insufletita a naturii vii, pe cind geografia pina mai acum vreo suta de ani iar pe unele locuri poate si www.

Nume i numere. Longitudini i latitudini, nume de munti, nume de virfuri de munti, de cimpii, de riuri, marl, strimtori, capuri, insule, ora§e, popoare cu un cuvint, dupa nimerita expresie a lui Pliniu, locorum nuda nomina : vorbe goale cu privire la locuri.

Referindu-se apoi la dezvoltarea geografiei §tiintifice din a doua jumatate a secolului trecut, Mehedinti trage concluzia ca Din fericire geografia a scapat definitiv de robia vorbelor de§arte. Asemenea Cauta i o femeie Huy §tiinte ale naturii, ea a incercat 0 a izbutit sa depa.

Menu nawigacyjne

Sint cuvintele celui dintii profesor roman de geografie in invatamintul superior 0 au servit de caláuza pentru toate generatiile de geografi care s-au format in secolul prezent.

Popescu-Spineni, el insu0 discipol al lui Simion Mehedinti, face parte din seria acestor geografi. Este lesne de inteles ca materialul, imens i intr-un caz i intr-altul, nu poate fi cuprins intr-o lucrare de proportiile celei de fata. Dar mai este 0 un alt motiv, care apas5. Se §tie ea incind a luat fiinta Societatea Geografica Romana, mi§carea geografica in tara noastra se reducea la foarte putin.

Da aceea, conform principiului universalitatii humboldtiene, care era dominant in acest sfir0t de secol, fundatorii sprijinitorii societatii au fost carturari vestiti in domeniile lor de cercetare, dar in mod cert nu fail contingenta cu geografia : V. Ureche istoric, Al. Odobescu arheolog, Gr. Hepites fizician §i meteorolog, dr. Felix medic, Barbu Constantinescu medic 0.

Scopul principal al Societatii era in primul rind de a provoca §i de a face ea ins1. Dar geografi in adevâratul inteles al cuvintului nu am avut decit dup5.

Prin forraarea de tineri geografi in tard sau in strainatate studiul geografiei a facut progrese insemnate mime cu rezonanta internationala au aparut 0 la noi. Informarile pe teme de cartografie i geografie istorica au ratnas insä mai in urma. Patent totti0 cita mime care au adus contributii apreciabile 0.

Docan, G. Valsan, V. Merutiu sau N. Dar aceste contributii erau Inca prea putine.

Cum geograful culege i noteaza descriptiv este de a§teptat sä aflam la el §tiri foarte variate privitoare nu numai la relieful pamintului, ci 0 la populatia utilizarea teritorinlui taril noastre in trecutul istoric.

Uneori, astfel de informatii nu le aflam in alte izvoare istorice. Daca ne referim. Mai numeroase sint pe harti reprezentarile heraldice, totdeauna interesante, chiar cind dau na0ere la discutii. Limbajul heraldic a fost foarte raspindit pretutindeni 0.

Amintesc aici leul atribuit Olteniei pe care il consemneaza Pierre Duval. Pe cit i-a fost posibil, Popescu-Spineni a cules 0 a redat, adesea in ins5. Este adevarat ca. Nu se poate spune ace1a0 lucru pentru celelalte perioade capitolele Bind de marimi variabile pentru care a trebuit sä recurga la istorici, care sint amintiti la loc potrivit.

Regii Blestemati 6 - Crinul Si Leul - Maurice Druon

Dar aici mai este mult de Meat, mai ales in ce prive§te evul mediu. Am spus ca privim lucrarea prezenta ca o selectie de izvoare geografice cartografice privitoare la teritoriul României, pe de o parte, 0 ca o incercare de istorie a geografiei istorice, pe de alta parte. Aurelian Sacerdoteanu Martie, si si www. Daca initial aceste mentiuni aveau un caracter intimplator ori legendar, numarul i valoarea lor cre§te, insa, in secolele urmatoare pe masura ce teritoriul carpato-pontodunarean intra in zona de interese economice i politice ale statelor din bazinul mediteranean.

Poemele homerice amintesc numele de Tracia ca o tara locuita de tracil, din a caror ramura erau i geto-dacii, fail a o delimita insa geografic deoarece ocupa un spatiu enorm cuprins intre Muntii Rodope i Carpatii nordici, riurile Vardar, Morava 0 Tisa i tarmul de vest al Marii Negre.

Iliada Ii consemneaza pe tracii de la miazanoapte de Grecia acolo de unde bateau vinturile friguroase"2.

Cu denumirea etnica traco-getic5. Ii intilnim mentionati pe oamenii pamintului romanesc in toate §tirile literare grece§ti, 0 ulterior latine§ti, care au urmat poemelor homerice pina la inceputul erei noastre. Datorita faptului cà tracii de la Dunare i Carpati intretineau raporturi cu lumea greaca, ne apare i mentiunea pe care o gasim in secolul al VIII-lea i.

Marturii ale raporturilor statornicite intre geto-daci cu Scijii, iirii i grecii din coloniile vest-pontice sint i primele emisiuni monetare din secolul al IV-lea i. Thraex, Thraeci, Thraces, Tracia etc. Egee Dunare nu pare a fi un cuvint din limba tracilorcum arata fonetismul lui tenua aspirata the mai curind un cuvint grecesc on cel putin cu fonetism elenic, de veche data, cu etimologie nesigura si care a fost raspindit i generalizat, in primul rind de greci.

Triburile tracilor cum observa. Numele colectiv si general de Thraces" pare a fi fost dat initial unuia sau unor clanuri din sud eventual chiar din Grecia, in epoca protoistrica in jurul anului I. Egee i Dunare ; nu insa i asupra celor din stinga fluviului care continua sa poarte numele triburilor specifice : daci geficarpi, costoboci etc. Merita de asemenea sa-1 mentionam pe Peisandros din Rhodos sec. Ca Peisandros vorbeste despre agatirsi stim indirect prin gramaticul Cl.

Herodian, din secolul al II-lea e. Teopomp, in cartea I a Filipicelor. Este numit astfel sau de la Agathyrsos, fiul lui Heracles, sau cum crede Peisandros de la tirsurile lui Dionysos.

Ei se mai numesc agatirsi.

Găsiți partenerul perfect.

In istoria veche a Greciei gasim, adeseori, mentiuni foarte vagi despre aceste triburi de fernei razboinice de la Marea Neagra. Aceasta se explica printr-o supravietuire a matriarhatului care a intirziat in unele locuri. Cercetarile facute pentru elucidarea acestei probleme arata ca in Dacia ar fi existat intr-adevar femei ce au stint sa minuiasca si armele, dar nu prezenta perfect similara a amazoanelor6. Dealtfel filozoful antic Platon arata in Legile acest lucru : Cit despre vremurile noastre, bunaoara, stiu cä in jurul Pontului se aflä o multime nenumarata de femei, care se numesc sarmatide, si.

Sofoele cca i. II, fasc. II, Bucuresti, ; M. Pentru verificarea testelor antice pint la sfirsitul secolului al III e.

Academiei R. XI, Despre aceasta insula stincoasa de la piffle Dunarii8, loc de escala pentru corabierii din Milet, numita in antichitate Leuce alba"vorbeste i Euripide cca i. Neputind da explicatia originii pitagoriciene a credintei getice combate zvonul cä Zamolxis ar fi fost ucenicul lui Pitagora, deoarece Zamolxis a trait inaintea acestuia; se precizeaza, de asemenea, cà crobizii i terizii din Dobrogea erau adoratorii acestei divithtäi, crezind in nemurirea sufletului.

Herodot cca i. El este primul den despre care stim ca ar fi calatorit cu scopuri mai inalte i tiintifice"8. Herodot a vizitat si litoralul de vest si nord-vest al Pontului Euxin, iar in scrierile sale gasim cele mai pretioase stiri despre traci i sciti i despre unele dintre triburile lor din care faceau parte si getii, dar diferiti oarecum de neamul tracilor prin vitejia i obiceiurile lor.

Spiri- tul politic sfârşeşte

Pe baza informatiilor culese, istoricul grec ne-a lasat cea mai veche descriere a Dunarii de Jos si a Cauta i o femeie Huy noastre. Despre lumea tracica de la nord de Istru, Herodot avea informatii patine, fete care cauta barbat din bačka topola care cauza i limitarea ariei de raspindire a tracilor de nord, dar indirect din stirile lui se poate deduce ca aest popor a locuit i in regiunea Carpatilor.

Astfel, cartea a IV-a a operei sale, anume primele de capitole, prezinta pentru noi romanii, pe lingl interesul g2ografic, cea mai competenta rectmoastere a insusirilor strarnosilor nostri. Povestind expeditia lui Darius, fiul lui Hystaspes, impotriva scitilor, de-a lungul c, astei de apus a Pontului Euxin, prin Tracia i Dobrogea, Herodot spune : inainte de-a ajunge la Istru, biruii mai intii pe getii care se cred nernuritori.

Caci tracii, locuitorii din Salmydessos i cei care ocupa tinutul asezat Site ul gratuit pentru intalnirea serioasa sus d- orasele Apollonia i Mesembria pe mime scirrniazi i nipseenis-au predat Cf. Apollonios din Rhodos, Argonauticele, IV. Deseori scriitorii antici fAceau confuzie intre Insula Lance Leukosdenumirea antica a Insulei erpior. XLII; Cf. Getii, bask fiindca s-au purtat nechibzuit, au fost indata inrobiti, macar ca ei sint cei mai viteji i cei mai drepti dintre traci" IV, Th legatura cu religia i practicile religioase ale getilor, ce au format obiectul numeroaselor mentiuni in izvoarele antichitatii Hellanicos, Strabon, VII, 3, Diodor, Cauta i o femeie Huy, 94, Dion ChrysostomosHerodot vorbete despre credinta pe care o au in nemurire, spunind : ate: cum se cred nemuritori getii : ei cred ca nu mor, ca acel care dispare din lumea noastra se duce la zeul Zamolxis.

Unii din ei ii mai spun 0 Gebeleizis. Tot la al cincilea an ei trimit la Zamolxis un sol, tras la sorti, cu porunca sa-i facà cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. Iota cum il trimit pe sol. Unii din ei primesc porunca sa Tina trei sulite cu virful in susiar altii, apucind de miini i picioare pe cel ce urmeaza sä fie trimis la Zamolxis i ridicindu-1 in sus, il azvirle in sulite.